Traseul expeditiei HELLO SIBERIA

Traseul expeditiei HELLO SIBERIA

sâmbătă, 9 octombrie 2010

K 83 - Tania

Ca sa pot conduce, trebuie sa stau cu gatul aplecat intr-o parte, din cauza plafonului indoit. Masina merge parca si mai prost, sufland din greu si tremurand din incheieturile, ca si un boxer cu coastele rupte care se forteaza sa raman in picioare pentru ultima runda. Opresc intr-o intresectie, ca sa intreb de adresa pe care mi-a dat-o Tania. Ma indrept spre o femeie imbracata intr-un deux-pieces din poliester bleu, care vinde flori expuse in galeti de plastic pe trotuar. Imi arat directi.a Desi sunt suparat din cauza masini, nu trebui sa uit de politete, asa ca aleg un buchet de flori portocalli pentru Tania.
Cobor pana ajung la bulevardul de care mi-a zis vanzatoarea si ajung in zona cladirlor vechi, centrul orasului care este de fapt pe o lunga faleza. Majoritatea cladirlor par de secol XIX si cateva sunt in reparatii. Opresc intr-o parcare de langa un magazin cu doua etaje, din generatia comunista. Ii spun lui Traian sa ma stepte in masina si pornesc in cautarea cafenelei la care ma asteapta Tania. Din fata mea vine un tip cu parul valvoi si un ranjet tamp pe fata, mergand cu pasi mari, teapan de spate si cu un buchet de flori tinut caraghios cu mana departata de corp. Din reflex, ma privesc intr-o vitrina si ma pufneste rasul. Tipul ala arata la fel de caraghios si crispat camine, sau de fapt eu ca el. Intorc capul dupa el si vad ca si el ma priveste. Imi face cu ochiul si pleaca mai departe. Da, asta e o poanta haioasa! Sunt copiat foarte fidel. Echipa cu camera ascunsa nu-i chiar rea…
Incerc sa raman serios si intreb de adresa grupul adunat intr-o statie de autobuz, fara sa ma adresez cuiva anume. Cineva imi arat ca mai am de mers putin, pana la un scuar pavat cu piatra cubica. O fata bruneta, subtirica, imbracat cu o rochie neagra, foarte draguta, isi studiaza telefonul mobil. O fi Tania? Ceva ma face sa ezit si trec pe langa ea, ca sa intru in cafenea. Inautru, o atmosfera foarte occidentala si o multime de lume. Ma uit in jur descumpanit si ma simt stanjenit de faptul ca sunt in pantaloni scurti si car un buchet de flori. Imi dau sema de ce am ezitat. Bruneta draguta de afara aduce destul de mult cu Adina din perioda de dupa despartirea noastra, cand devenise mult mai cocheta, hotarat sa-si construiasca o cariera si o noua relatie. Ma intorc chiar cand aud cum imi suna telefonul mobil. Este Tania. Ii raspund si imi ma intreba daca am ajuns la cafenea. Sunt inautru, ii raspund eu, iar ea imi spune ca este afara si ca poarta o rochie neagra.
Ies si ma indrept catre ea, amintindu-mi de episodul de la Krasnoyarsk. Cronologia este respectata. Acolo mi-am amintit de mine si de Adina cand eram impreuna. Acum este Adina "de dupa". Foarte interesant. Ii dau florile si nu pot sa ma nu ma simt incurcat de situatie. N-as avea de ce, dar asemanarea imi trezeste amintiri vechi. Ii spun ca am lasat masina in alt loc si ca Traian ma asteapta acolo. Pornim spre masina si remarc privrile admirative la adresa Taniei, din partea unui grup de adolescenti spilcuiti. Si Adina starnea admiratie pe strada.
Ajungem la masina si fac prezentarile. Vad ca si Traian este sensibil la farmecul Taniei. Ii explica ca am avut parte de un accident nfeericit de pe urma caruia ne-am ales cu indoiturile si urmaresc cu atentie sa vad vreo reactie suspecta pe chipul ei. Nimic deosebit. Isi exprima doar parerea de rau, cum era si normal. O rog sa urce in fata si-l las pe Traian sa conduca, iar eu ma inghesui langa bagajele de pe bancheta din spate. Abia acum imi dau sema ce ingrozitor pute masina plina de lucruri murdare. Imi cer scuze fat de Tania si Traian ma ajuta, explicandu-i cum practic am ajuns sa locuim in masina. Tania nu face nazuri, ba chiar ne face complimente pentru reusita. Nu se pricepe la masini, dar este evident si pentru ea ca in nici un caz nu asa ceva ar fi prima alegere pentru un drum atat de lung si de greu.
Tania vorbeste engleza destul de bine, dar cu un puternic accent rusesc. Ne arata pe unde trebuie s-o luam ca sa ajungem la blocul unde sta doamna al carei nume nu-l retin, unde vom sta in gazda. In duhoarea impregnata in masina, simt foarte vag mirosul florilor portocalii, pe care aerul venit prin geamul deschis mi-l aduce catre nas.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu